Insatietatea vs avaritia, adevarate virtuti de business?
Ceea ce scriu astazi este de bun simt.
Imi pun destul de des intrebarea ce fac personal pentru a ne fi bine. Si mie, dar si celorlalti. De fiecare data cand imi raspund - chiar daca atunci cand mie imi poate fi bine, altora nu le este sau invers, bineinteles, aud in glasul meu vocea unul alt eu. Prompt, aceasta raspunde: bine faci, bine gasesti, rau faci, rau primesti!
Business-urile si oamenii lor, ma gandesc, ar trebui sa-si puna si ei acelasi gen de intrebari. Fie ca exista un crez corporate al unei companii, iar acestea stiu pe ce sa puna accentul, fie ca acestea ating doar nivelul de responsabilitate fata de semenii ei, ori fie ca nu exista nimic din toate astea, ele ar trebuie sa serveasca in primul rand la un bine comun. Macar atat. Acela e binele suprem.
Companiile ale caror afaceri sunt menite sa dureze stiu foarte bine ca nu profitul imediat este cel care trebuie urmarit si nici cel care trebuie sa primeze. Dimpotriva! Mai intai ocupa-te de binele celuilalt si mai apoi de binele tau. De aici decurge marea virtute a unui business adevarat. Asta nu inseamna ca toti clientii tai sunt stapanii tai. Nu inseamna atata vreme cat le-ai facut un bine.
Cinstea si valoarea fac casa buna in business, pe cand daca lipseste una, increderea dispare cat ai zice peste.
